Traversarea planetei Venus prin fata Soarelui reprezinta o ocazie rara de a verifica tehnicile de observare a exoplanetelor indepartate care...
Traversarea planetei Venus prin fata Soarelui reprezinta o ocazie rara de a verifica tehnicile de observare a exoplanetelor indepartate care tranziteaza prin fata stelelor lor, afirma astronomii, care vad aceasta aliniere ca un eveniment stiintific major.
Evenimentul va putea fi observat pe 5 iunie sau pe 6 iunie, in functie de locul de pe Terra unde se afla privitorul. Fenomenul se va produce incepand cu ora 1.05 (ora Romaniei) si se va incheia la 7.55 (ora Romaniei), astfel ca va putea fi observat in tara noastra in primele ore ale diminetii, potrivit venus.nl
Trecerea planetei Venus prin fata Soarelui va fi vizibila in intregime din regiunea Oceanului Pacific, incepand din estul Australiei, dar mai ales din Hawaii, unde se afla multe dintre cele mai puternice telescoape din lume, precum cel de la Observatorul Mauna Kea.
In Statele Unite, tranzitul va incepe pe 5 iunie dupa-amiaza, iar Soarele va apune inainte de incheierea fenomenului. In Europa, va fi exact invers - in zorii zilei de 6 iunie, Venus va fi inceput deja sa treaca prin fata Soarelui.
"Acest eveniment este o mare sansa, intrucat el ne permite sa studiem foarte detaliat un fenomen pe care noi il observam de la distante foarte mari in galaxia noastra (Calea Lactee), iar acest fapt ne va oferi un spor de incredere in privinta capacitatii de interpretare a semnalelor pe care le detectam", a declarat astronomul Rick Fienberg de la American Astronomical Society.
Urmatoarea trecere a planetei Venus printre Soare si Terra va avea loc abia in 2117, adica peste 105 ani. Aceste tranzitari au loc in pereche, la intervale de opt ani, iar apoi nu se mai produc timp de peste un secol. In secolul al XXI-lea, precedenta aliniere a avut loc in 2004, iar in secolul al XX-lea nu a avut loc niciuna.
"Trecerea lui Venus prin fata Soarelui reprezinta exact acelasi fenomen captat de satelitul american Kepler care monitorizeaza alte stele atunci cand planetele lor trec prin fata lor", a precizat Rick Fienberg.
Totusi, in cazul acestor exoplanete, "steaua lor apare ca un punct luminos, intrucat sunt foarte indepartate de noi si este dificil sa vedem ce se intampla", a declarat astronomul Alan MacRobert, editorul revistei Sky and Telescope.
Tot ce este vizibil in acest caz este o foarte lejera scadere a intensitatii luminoase a acelei stele atunci cand o planeta trece prin fata ei.
Insa lumina stelei care traverseaza atmosfera acestor exoplanete pastreaza "o amprenta" spectrografica care ii ajuta pe cercetatori sa obtina informatii pretioase despre compozitia lor, a precizat Alan MacRobert.
"Vom putea sa facem masuratori ale atmosferei lui Venus in timpul trecerii ei prin fata Soarelui si sa vedem ce fel de semnale vom obtine facand masuratori similare pentru exoplanetele care tranziteaza prin fata stelelor lor, iar apoi vom compara rezultatele, stiind ca in cazul lui Venus, ele (masuratorile) sunt exacte", a explicat Gerard van Belle, un astronom de la Observatorul Lowell din statul american Arizona.
Rick Feinberg precizeaza faptul ca "primele 20 de minute si ultimele 20 de minute din timpul trecerii lui Venus prin fata Soarelui - care va dura in total sase ore si jumatate - vor fi momentele cele mai fructuoase pentru cercetatori, intrucat lumina Soarelui va traversa atmosfera venusiana pentru a forma un fel de cochilie in jurul planetei".
"Acestea sunt perioadele in timpul carora astronomii vor incerca sa masoare compozitia atmosferei lui Venus, in momentul in care aceasta planeta va modifica spectrul luminos al Soarelui", a adaugat el.
Tehnica de detectare a exoplanetelor prin monitorizarea trecerii lor prin fata stelelor le-a permis cercetatorilor, in ultimii ani, mai ales dupa lansarea unor sateliti precum Kepler, sa faca multe descoperiri.
Catalogul actualizat in luna martie de savanti, realizat pe baza datelor transmise de Kepler, numara 2.321 de planete potentiale care tranziteaza prin fata a 1.790 de stele.
Zece din cele 46 de exoplanete descoperite in zone locuibile, unde temperaturile de la suprafata permit existenta apei in stare lichida, au marimi apropiate de cea a Terrei.
In cea mai mare parte a cazurilor, insa, astronomii se confrunta cu o lipsa de informatii despre compozitia atmosferei acestor exoplanete.
Niciun comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.