Prin reducerea TVA la pâine la 9% se urmăreşte scăderea evaziunii fiscale. Dar majoararea accizelor la băuturi spirtoase va creşte piaţa...
Prin reducerea TVA la pâine la 9% se urmăreşte scăderea evaziunii fiscale. Dar majoararea accizelor la băuturi spirtoase va creşte piaţa neagră a alcoolului. Bugetul va pierde din aplicarea celor două măsuri peste 100 de milioane de euro, potrivit specialiştilor.
Pentru reducerea TVA, statul face un efort bugetar de 80 de milioane de lei în ultimele patru luni ale acestui an şi speră să câştige 252 de milioane de lei din taxarea „luxului”.
După calculele expertului în fiscalitate Gabriel Biriş, „Finanţele vor recupera prin „albirea” pieţei de panificaţie (estimez că 25% din evazionişti vor renunţa la fraudarea statului) circa 100 de milioane de lei, pe întreg lanţul de producţie”. La aceştia se vor adăuga probabil alte 50-60 de milioane de lei care s-ar întoarce la buget sub formă de impozit pe profit suplimentar.
În total vorbim de un câştig de 150 milioane de lei, aproximativ 35 de milioane de euro.
Creşte la 90% evaziunea la alcool
Reversul se va vedea în creşterea accizelor la băuturi spirtoase. Majorarea de taxe va creşte evaziunea în domeniu, deci vor veni mai puţine fonduri la buget. Romulus Dascălu, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Alcoolului GARANT, spune că, anual, guvernul pierde circa 750 de milioane de euro pe an din accize şi TVA pe care nu le încasează de la jucătorii de pe piaţa neagră a băuturilor spirtoase. Evaziunea reprezintă 60% - 70% din totalul pieţei alcoolului.
„Recenta ordonanţă de Guvern, prin care se majorează nivelul accizei pentru alcool etilic de la 750 la 1.000 euro/hl alcool pur, va duce la creşterea evaziunii fiscale în domeniu până la pragul de 90% şi la o creştere a preţurilor de 25%-40%”, a declarat Dascălu. În acest context, pierderile ANAF din neîncasarea accizelor şi a TVA-ului se vor majora cu peste 200 de milioane de euro.
Piaţa bijuteriilor din aur şi a ceasurilor de lux din România este estimată la 230 milioane de euro. Din fericire, 70% din această piaţă este fiscalizată, potrivit lui Alessandro Amato, acţionar Cellini. Teoretic, Fiscul ar trebui să încaseze din această piaţă, prin majorarea de accize, circa 4 milioane de euro, 20 milioane de lei sub formă de accize.
Apare însă o altă problemă. Accizarea aurului este o procedură nearmonizată cu cerinţele Uniunii Europene. Accizarea acestor produse ar putea atrage amendarea României de către UE şi alungarea cumpărătorilor şi aşa puţini de pe piaţa luxului către piaţa externă unde aceste produse nu sunt accizate.
Pierdere de peste 100 de milioane de euro
Conform calculelor ANAF, statul ar trebui să câştige din acest amestec de taxe, unele scăzute, altele crescute, circa 172 de milioane de lei în ultimul trimestru al anului. De fapt, potrivit specialiştilor consultaţi de EVZ, bugetul va pierde peste 100 de milioane de euro. Astfel, statul va câştiga probabil capital electoral şi circa 60-70 de milioane de euro din aplicarea măsurilor (35 milioane de euro din albirea pieţii pâinii şi 38 milioane de euro din creşterea accizelor la lux), dar va pierde peste 200 de milioane de euro din creşterea evaziunii fiscale pe piaţa alcoolului.
Evaziunea, de la 75% la 20%
Evaziunea în sectorul de morărit şi panificaţie este de circa 75%, potrivit declaraţiilor premierului Victor Ponta. Prin reducerea TVA de la 24 la 9%, patronatul din sector, Rompan, speră că acest fenomen va fi diminuat, în termen de opt luni de la aplicarea măsurii, la 20%. Totodată, peste un milion de tone de făină şi pâine vor ieşi din economia neagră şi vor fi fiscalizate, fapt care va aduce numeroase beneficii industriei alimentare, net importatoare şi de materie primă, şi de produse finite.
Pe de o parte, ar fi eliminată concurenţa neloială, iar patronii care lucrează corect vor avea încasări mai mari. Pe de altă parte, creşterea veniturilor va facilita investiţiile, astfel că pâinea va fi produsă în condiţii de siguranţă alimentară, la preţuri mai mici, apreciază Aurel Popescu (foto), preşedintele Rompan.
În plus, prin diminuarea evaziunii în sector, vor apărea 10-14.000 de locuri de muncă. O bună parte dintre acestea există deja, numai că angajaţii lucrează la negru. În prezent, circa 70.000 de români lucrează cu acte în regulă în morărit şi panificaţie, acest sector regrupând mai mult de jumătate din forţa de muncă din industria alimentară din România. Totodată, sunt înregistraţi 1.150 de comercianţi de pâine.
Pâine şi circ
Victor Ponta a spus că măsura reducerii TVA la pâine este temporară şi va fi reevaluată în termen de 9-12 luni. Premierul a subliniat că reducerea TVA la pâine este o dovadă a faptului că funcţionează coabitarea. „Eu mă ocup de pâine, domnul preşedinte, de circ”, a declarat Victor Ponta. Dacă se va dovedi un succes, măsura va fi extinsă şi la alte sectoare ale industriei alimentare. Deocamdată, impactul negativ asupra bugetului va fi de 100 de milioane de lei pentru perioada septembrie-decembrie 2013, însă şeful Guvernului se aşteaptă să crească încasările din impozitul pe profit şi din contribuţii sociale.
Scăderea de TVA este insuficientă fără întărirea controlului
Reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) în sectorul panifi caţiei la 9% pare mai degrabă o măsură populistă. Ieftinirea pâinii nu va avea un impact semnifi cativ în bugetul unei familii, iar evaziunea va continua să existe
Marii retaileri au promis că, după intrarea în vigoare a măsurii de reducere a TVA la 1 septembrie, vor ieftini pâinea cu 15%. Pentru consumatorul final, acest lucru nu înseamnă o reducere importantă cheltuielilor.
Dacă luăm în calcul un preţ mediu de 1 leu pentru o franzelă de 300 de grame, iar consumatorul cumpără câte două franzele în fiecare zi, într-o lună va face o economie de aproape 10 lei la pâine. Această economie va fi însă contrabalansată de creşterea tarifelor la gaze şi energie electrică, convenită cu FMI. Spre exemplu, de la 1 octombrie, gazele se vor scumpi cu 3% pentru firme şi cu 2% pentru populaţie şi vor mai urma şi alte majorări. Aşadar, vor creşte costurile de producţie, astfel că şi producătorii vor trebui să-şi compenseze pierderile, iar cele mai la îndemână soluţie sunt creşterea preţurilor, reducerea salariilor sau evaziunea.
Construcţie fără fundaţie
Mai mult decât atât, reducerea TVA la pâine nu va ajuta cu adevărat producătorii. „Măsura aceasta e asemeni amenajării unui restaurant de cinci stele la ultimul etaj al unui zgârâie- nori, foarte select, însă acesta nu are fundaţie şi etajele de la bază. Ca să funcţioneze, trebuie redesenat drumul grâului, de la producător până pe masa românului”, consideră Mihai Anghel, patronul Cerealcom, unul dintre cei mai mari agricultori din România.
De aceeaşi părere este Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. El spune că reducerea TVA este doar „praf în ochii electoratului” şi că pâinea trebuia etichetată asemeni sticlelor cu băuturi alcoolice. „Dacă pui timbre, poţi urmări traseul pâinii şi, pe care îl prinzi că încalcă legea, îl arzi, nu doar te faci”, conchide acesta.
Controale pe drumul grâului
Practic, evazioniştii intră pe „drumul grâului” încă de la seceriş, când cumpără la preţuri derizorii şi fără acte recolta. Apoi, prin intermediul firmelor fantomă, grâul este plimbat de colo-colo, exportat şi apoi importat, numai pentru a obţine rambursarea de TVA. Acest fenomen poate fi stopat doar prin controale serioase, iar premierul Victor Ponta a promis că acest lucru se va întâmpla. În plus, datorită unui protocol de colaborare dintre patronatul din sector, Rompan, şi Ministerul de Finanţe, firmele care lucrează pe lângă lege vor fi raportate chiar de colegii de breaslă.
Totodată, premierul Ponta pune responsabilitatea eliminării evaziunii şi pe umerii consumatorilor. „Nu suntem o ţară de evazionişti. Consumatorul să ceară bon când cumpără pâine, altfel reducerea TVA la pâine va fi doar o gaură în buget”, a precizat premierul.
evz.ro
Niciun comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.