N-a mai fost catastrofa de anul trecut, cînd peste două treimi dintre absolvenţii claselor a XII-a au rămas fără diploma de bacalaureat, dar rezultatele sesiunii de vară a examenului de maturitate sunt, şi în acest an, departe de a fi mulţumitoare. Faţă de 2011, busuiocul a mai fost dres în oarecare măsură.
Anul trecut, zece licee din Timiş reuşeau contraperformanţa de a nu avea niciun elev promovat la bacalaureat.
Acum sunt doar patru: Grupul Şcolar Agricol „Iulian Drăcea” Timişoara, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Timişoara (fostul CFR), Grupul Şcolar Agricol Biled şi Liceul Particular „Henri Coandă” Timişoara.
Dintre ele, primele două se regăsesc pe ambele liste, unităţi în care nivelul de pregătire al elevilor este la fel de gol precum cifra 0 care figurează în dreptul proporţiei de absolvenţi promovaţi.
Pe de altă parte, liceele cu ştaif continuă să-şi ţină rangul, chiar dacă din cele patru de anul trecut, au mai rămas, ca în cântecele copilăriei, doar trei.
Trei licee în care nouă elevi din zece au absolvit cursurile medii cu diplomă de bacalaureat, toate din Timişoara: Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” – promovabilitate 98 la sută, Colegiul Naţional Bănăţean – 94 la sută, Colegiul Naţional „C.D. Loga” – 91 la sută.
Niciunde în judeţ, însă, n-a fost obţinută vreo medie generală de 10, cel puţin până la rezolvarea contestaţiilor şi anunţarea rezultatelor cu care s-au încheiat acestea.
„Există elevi care n-ar trebui să facă liceul"
„Ne-am obişnuit cu un anumit standard. Avem părerea greşită că oricine începe liceul trebuie să îl şi încheie cu diplomă de bacalaureat. Există tendinţa de a da vina pe profesori, dar adevărul e că în multe locuri cu promovabilitate scăzută există elevi care nici n-ar trebui să facă liceul”, este de părere Cornel Petroman, inspectorul şcolar-general al judeţului.
Nu este o simplă luare de poziţie în apărarea colegilor de breaslă, mai ales dacă luăm în considerare faptul că cele două instituţii de învăţământ unde dezastrul de la bac a fost unul cu repetiţie sunt „două licee proaste care, întâmplător, sunt conduse de doi directori foarte buni”, după cum spune acelaşi Cornel Petroman.
Într-adevăr, în mediul profesoral, opiniiile apreciative la adresa, bunăoară, a directorului Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” sunt cvasiunanime.
Cu toate acestea, Marius Huzoiu se fereşte a da vina doar pe elevii proprii pentru rezultatele cu care se prezintă, de doi ani încoace, fostul liceu CFR.
„Sunt multe cauze care au dus la această situaţie. Vom analiza mâine, la rece, care sunt motivele pentru care am ajuns aici şi vom încerca să stabilim ce avem de făcut în continuare”, spune Marius Huzoiu.
Unul din zece
O decizie anunţată, de altfel, şi de către conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean. „Vrem să vedem care sunt factorii esenţiali care au condus la rămânerea celor două unităti şcolare în aceleaşi coordonate. De altminteri, rezultatele înregistrate de cele patru licee cu promovabilitate zero vor face obiectul unei analize în Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Timiş”, anunţă Cornel Petroman.
Desigur, cele patru licee nu sunt singurele care trebuie arătate cu degetul, căci nu mai puţin de zece astfel de unităţi şcolare din judeţ nu sunt foarte departe de contraperformanţele înregistrate la „Iulian Drăcea” sau „Dimitrie Leonida”.
Începând de la Colegiul Tehnic de Vest şi încheind cu Liceul „Ioan Slavici”, la toate aceste unităţi şcolare doar cel mult unul din zece absolvenţi se pot lăuda că au trecut examenul maturităţii.
Fiecare cu reforma lui
Cauzele, apropo’ de declaraţia directorului fostului liceu CFR, sunt, într-adevăr, multiple şi poate n-ar trebui căutate întotdeauna în ograda instituţiilor de învăţământ.
Vinovată pare a fi, mai degrabă, inconsecvenţa de la nivelul superior al învăţământului românesc, care numai în acest an şi-a schimbat de patru ori ministrul.
Fiecare cu părerile şi, se ştie, cu reforma proprie. Decizii pecum desfiinţarea şcolilor profesionale numai bine n-au făcut învăţământului românesc, opiniile fiind, în această privinţă, unanime.
Tineri cu diferite abilităţi pofesionale - pe care investitorii locali îi caută cu lumânarea – dar cu mai puţină aplecare spre învăţătură, îngroaşă acum noianul celor pentru care examenul de bacalaureat înseamnă un prag mult prea înalt.
„Aceste unităţi sde vor autodesfiinţa"
„Nu excludem ideea închiderii unor şcoli care şi anul trecut au avut rezultate slabe la bacalaureat şi care nu au luat nicio măsură pentru ameliorarea situaţiei”, declara ministrul în exerciţiu al educaţiei, Ecaterina Andronescu.
Un anunţ care nu a stârnit, însă, prea multă vâlvă pe plan local. „Gândiţi-vă ce elevi urmează studiile la aceste licee. Sunt copii care n-au reuşit să intre la alte şcoli, mai bune.
Practic, aceste unităţi se vor autodesfiinţa. Să ne gândim că, negreşit, şcolile profesionale vor fi reînfiinţate şi, treptat, elevii mai slabi vor renunţa la clasele de liceu”, este sigur Cornel Petroman.
„Nici cu arcanul nu poţi aduce copiii la învăţătură"
Poate cel mai îngrijorător aspect cu privire la bacalaureatul din acest an îl reprezintă masivul absenteism din sălile de examinare, unul care se va rotunji, cu siguranţă, în săptămânile ce urmează, cu cel înregistrat la mult trâmbiţatele perioade de pregătire organizate de şcoli pentru cei care au posibilitatea de a-şi mai încerca şansa în sesiunea de toamnă a bacalaureatului.
„Au fost asemenea perioade de pregătire şi anul trecut. Stăteau profesorii cu orele aşteptându-i, zadarnic, pe elevi. Dacă veneau unu-doi! Nici dascălii nu fac chiar tumbe, nu toţi se dau peste cap, dar nici cu arcanul nu poţi aduce copiii la învăţătură”, se plânge directorul-adjunct al unuia dintre liceele timişene cu cea mai mică rată a promovabilităţii.
Posibile cauze
Este, poate, consecinţa unei stări a învăţământului românesc, unul în care grila de salarizare puţin ofertantă şi care este departe de a reprezenta o provocare pentru dascăli, şi-a dat întâlnire cu decizii şchioape venite din partea ministerului, şi cu dezinteresul faţă de carte a unei mari părţi a generaţiei jocurilor pe calculator, al celor care îşi descarcă referatele direct de pe net, nesinchisindu-se nici măcar să caute şi apoi să dea copy/paste, că tot este la modă, din mai multe surse.
Iar de la această întâlnire nu lipseşte nici un alt, prea des întâlnit, dezinteres. Cel venit din partea părinţilor, împinşi de situaţia economică să-şi mute preocupările aproape exclusiv spre căutarea unui loc de muncă sau a unei slujbe suplimentare.
Cum să-ţi furi singur căciula, cu talent
Desigur, limitându-se strict la cifre şi, mai ales, raportându-ne strict la situaţia din anii trecuţi, imaginea rezultată este, în cel mai bun caz, una cenuşie.
Dacă aruncăm o privire, însă, spre ţări europene în care se înfiinţau universităţi pe vremea în care românii erau ocupaţi cu lupta de la Posada sau răscoala de la Bobâlna, descoperim, nu fără surprindere, că în Franţa promovabilitatea la bacalureat nu depăşeşte, anual, 40 la sută, iar în Germania este chiar şi mai scăzută.
Peste tot există elevi mai bine pregătiţi, cu înclinaţii spre studiu, şi elevi pentru care şcoala pare o corvoadă. Modul în care se gestionează această situaţie face diferenţa, ignorarea acestui fapt neînsemnând altceva decât a-ţi fura singur – cu talent, ce-i drept – căciula.
Niciun comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.