Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, făcute publice de Institutul Naţional de Statistică, în trimestrul I din 2012, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.480 lei pe gospodărie şi 862 lei pe persoană.
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1.976 lei lunar pe gospodărie (687 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 504 lei lunar pe gospodărie (175 lei pe persoană).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (48,9 la sută din veniturile totale ale gospodăriilor).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,4 la sută), veniturile din agricultură (2 la sută), veniturile din activităţi neagricole independente (2,1 la sută) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8 la sută).
O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (20,3 la sută), în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (18,1 la sută).
Difereţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.
În trimestrul I 2012, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 24,2 la sută mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 9,3 la sută mai mari faţă de ansamblul acestora.
Cheltuielile, 90,5 la sută din venituri
Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în trimestrul I din 2012, în medie, de 2.245 lei lunar pe gospodărie (780 lei pe persoană) şi au reprezentat 90,5 la sută din nivelul veniturilor totale.
Principalele desinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii, impozite şi contribuţii sociale, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei.
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale (doar 0,3 la sută).
În timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban faţă de mediul rural cu 537 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 15 lei.
Aceasta derivă din faptul că, în mediul rural, 50,5 la sută din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce, în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,9 la sută din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Casa şi mâncarea ne costă
Conform clasificării standard pe destinaţia cheltuielilor de consum, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2012, în medie, 40,8 la sută din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei).
În trimestrul I din 2012, aceasta a reprezentat 23,3 la sută din cheltuielile totale de consum.
În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere au deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (19,7 la sută).
La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,5 la sută) şi cele pentru educaţie (0,8 la sută).
Niciun comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.