În partea de sud a capitalei Banatului, acolo unde sunt concentrate mai multe întreprinderi care se ocupă de deşeuri, privitorul oarecare dinspre gara Timişoara Sud către termocentrala CET Sud are parte de o privelişte menită să-i descurajeze orice eforturi din domeniul turismului sau al mediului.
În peisaj se aliniază, după pasarela ruginită peste calea ferată, turnurile termocentralei (în plan îndepărtat), apoi platforma pe care stau baloţii de gunoi gata de transportat spre fabricile de ciment din alte părţi ale României, moderna clădire a staţiei de sortare a deşeurilor şi depozitul de autoturisme al societăţii Administrarea Domeniului Public (ADP), de fapt, un fel de ţarc prin care nefericiţii care au parcat neregulamentar îşi caută maşina.
Gardul şi leopardul
Toate acestea sunt obiective pe care le cunosc cei mai mulţi dintre timişoreni, dar pe care majoritatea le văd din alt unghi, adică dinspre drumul Timişoara-Şag.
Între calea ferată şi toate aceste adevărate monumente industriale se găseşte o bucată de teren cu destinaţie nedefinită, dar care a devenit, fără ca vreo autoritate să pomenească măcar, un adevărat depozit de deşeuri, în mare parte provenite din construcţii.
Bucăţi de beton, moloz, resturi de cărămidă, chiar piese de mobilier zac împrăştiate peste tot, fără nici o noimă.
Nu există vreun gard sau altă metodă de împrejmuire, aşa că tot ce se întâmplă pe terenul cu pricina pare neoficial, nepăzit şi, mai ales, neluat în calcul de vreo instituţie a statului cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului sau de autorităţile locale, care ar trebui să ştie ce se petrece pe tarlaua lor.
În decurs de 20 de minute, am putut observa două camionete care au descărcat pe terenul respectiv tot felul de gunoaie din construcţii, în timp ce, în mod oficial, se ştie că acestea, fiind aşa-numite deşeuri inerte, sunt îndrumate spre groapa de la Parţa şi servesc la astuparea ei.
De cealaltă parte a căii ferate, chiar în spatele gării, se află un soi de şantier sau depozit de materiale de construcţii, deasupra căruia pluteşte un nor de praf, produs de utilajele care se mişcă de colo-colo, încărcând şi descărcând.
Puţin mai încolo, spre ieşirea din Timişoara, câţiva vălătuci de fum se ridică dintr-o curte.
Încărcare în plin praf
Chiar la gară, există o altă problemă, semnalată la întrunirea oficială de la prefectură din această săptămână, de şeful Gărzii de Mediu Timiş: "La gara Timişoara Sud, există probleme cu încărcarea baloţilor proveniţi de la Retim, care sunt transportaţi cu trenul spre fabricile de ciment. Nu există o platformă betonată, iar încărcarea se face direct de pe pământ, astfel că zona se umple de praf. Avem reclamaţii de la cetăţeni, au fost zile călduroase, iar gunoiul a fermentat...".
Totuşi, aceasta ar fi una din problemele cel mai puţin grave, pentru că la circa 500 de metri de gară ar exista o platformă betonată care ar putea fi folosită, dar numai cu acordul ministerului apărării.
Ceea ce rămâne, totuşi, greu de explicat pentru zona de sud a oraşului este existenţa depozitului cvasi-clandestin de deşeuri, aproape de locuinţele oamenilor, într-o zonă care se doreşte modernizată şi după atâţia bani cheltuiţi pentru o gestionare cât mai modernă a deşeurilor.
Se pare că în partea de sud a Timişoarei mai este mult de lucru până când respectarea mediului va deveni o realitate.
Niciun comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.